Not anymore.

Nu ma mai recunosc. O data cu schimbarea blog-ului , am si recitit cateva din post-urile mai vechi facute in format blogspot.

Unde sunt eu? Unde sunt eu visatoarea ? Unde sunt eu nonconformista? Unde sunt eu scriitoarea? Unde sunt eu care simt tot , vad tot , traiesc tot?

M-am pierdut.

Citesc zeci de bloguri si vad aceleasi fetite inocente , aceleasi randuri pline de incredere in viata , in lume , in tot ceea ce ne inconjoara si ma vad pe mine , dar nu aceeasi eu. Ele sunt eu , eu acum un an sau doi. Ele cred in printi calare pe cai albi , ele cred in prietenii care tin pentru totdeauna , ele cred in oameni fara defecte , in lumi perfecte , in teoria barbie si ken , in lumea care nu e aici.

si eu? That’s not me . Not anymore. Da , sunt visatoarea de atunci , dar revin cu picioarele pe pamant dupa 2 secunde de plutire printre nori. Pentru ca exista Barbie si Ken , dar Barbie e o pitipoanca , iar Ken un cocalar. Pentru ca Cenusareasa a ramas sa faca curat in casa mamei vitrege , iar printul s-a insurat cu una din surorile ei la balul la care Cenusareasa a fost cel mult , ospatarita.  Pentru ca nonconformistul este imediat catalogat ca fiind ciudat si oricat de nonconformist ar fi , el sufera in tacere , iar a 2 a zi apare cu o masca care iti spune cat de putin ii pasa. Si chiar nu ii pasa , in cea mai mare parte a timpului , doar ca a ajuns sa si dea seama ca tu nu trebuie sa afli cat de mult sau cat de putin ii pasa lui. Iar scriitoarea? Scriitoarea si-a pierdut inspiratia odata cu povestile , si-a pierdut spiritul pentru ca stie ca oricum orice ar scrie nu o sa ajunga sa fie tiparit vreodata , pentru ca substraturile sunt mult prea fine , pentru ca e prea mult de munca pentru o lume care nu citeste si care nu intelege.Si prietenii adevarati? Exista , doar ca e foarte greu sa ai parte de ei . Eu m-am inselat de prea multe ori , pentru ca nu stiam ce e aia. Acum , cand imi spune cineva : buna , ea / el e x , cea / cel mai buna/ bun prietena / prieten a mea / al meu , reactia mea e , hei buuna! , dar de fapt ma intreb care e definitia lor pentru asa ceva. Prietenele mele cele mai bune stiu ce e mai bine pentru mine si nu se bucura de raul meu niciodata. Prietenele mele cele mai bune ma chinuie daca e spre binele meu si nu ma flateaza doar ca sa ma simt bine. Reciproca este permanent valabila. Barbie si Cherry sau Noelle , sau cum le-o chema , not in my world anymore.

Iar omul? Omul a crescut. Omul nu mai vede doar roz. Omul nu mai crede ca totul e alb sau negru , stie ca nuanta e de obicei un gri inchis .

Nu , nu sunt pesimista. Putem sa-i spunem realism negativist. 🙂 Pentru ca pur si simplu asa stau lucrurile. Sunt optimista atunci cand e cazul si sufar atunci cand a fost cazul sa fiu optimista si optimismul mi-a fost inselat.Dar , let’s face it : that’s life. not pink.

Sunt cinica , rea , nesuferita , mi-a pierit ultima doza de nationalism / patriotism , fac discriminare pe tot felul de motive si de cele mai multe ori nu regret. Da stiu ca am scris ca eu cred in drepturile omului , dar imi pare rau : am fost furata si hartuita de catre majoritatea populatiei romaniei pe care o stim cu totii de cine e constituita.

Concluzia? mda. M-am schimbat. In bine sau in rau? Adevarul e undeva la mijloc. Cert e ca mie imi place si nu-mi place de mine. Uneori imi lipseste curajul , alteori imi lipseste increderea , dar are mereu legatura cu cineva intimidant . In rest : sunt un om care vorbeste in public fara teama , pe cand cel putin jumatate din populatia planetei ar prefera sa moara in loc sa faca asa ceva.

I am not the same. Not anymore. Should i regret it? No , not at all.

Meet the new bitch. me.

J.