Category Archives: bloggerit

Joi.

De ce mi plac mie zilele de joi?

Pentru ca joia ma trezesc mai tarziu.

Pentru ca joi , in ciuda faptului ca am 3 ore cu cel mai plictisitor om din liceu , ore pe care le urasc chiar mai tare decat ora de sex si coliva de marti , am cele mai bune momente din toata saptamana.

Pentru ca dupa joi vine vineri , dupa vineri vine sambata , iar dupa sambata vine duminica. Iar in week-end se pot intampla multe chestii dragute.

Pentru ca joi seara am o stare asa … Ca in melodia celor de la Liquido – Narcotic.

Pentru ca joi suna frumos. Joi rimeaza cu trifoi , cu noi doi , cu oboi , cu pisoi , cu noroi , cu noi doi din nou:D.

Joi e ziua de zambet. Joi e ziua cand respect regulile. Ziua cand eu sunt cea mai frumoasa ,cand femeile sunt zeite. Cand ma joc. Cand si tu te joci. Cand toata lumea se joaca si totul e zambet si culoare.

Azi e o zi verde. Verde . Stiu ca verde inseamna optimism dar nu e de asta verde. E un verde extraterestru , verde smarald , verde trifoi , verde aiurea.

Azi e o zi cu Alexandrina. Si de ce sa nu ne placa zilele de joi , cand e cald , cand e bine , cand avem satisfactii de tot felul?

Joia imi place ca sunt rautacioasa si nepasatoare , draguta si zambitoare , poate prea vesela , poate prea eu , ganditoare si calculata , indrazneata si vivace. Joia e ziua cand imi place de mine.

Luni sunt somnoroasa.

Marti sunt calda.

Miercuri sunt rautacioasa.

Vineri sunt obosita.

Sambata sunt independenta.

Duminica visez.

Iar joi , joi pur si simplu traiesc. Joi imi las parul in vant , sa-mi imprastii parfumul in 4 zari , joi uit de omul de lut si apoi zambesc. Joi privesc rasaritul cu atentie , ii zambesc , imi trec limba peste buze apoi plec. Joi , ma intorc cu spatele ca sa pot sa privesc mai bine. Joi ma ascund in mine ca sa las viata sa pulseze mai multa adrenalina. Joi simt gust de sarutari ratacite.

Joi e pur si simplu mai bine.Si in fiecare saptamana , joi aduce ceva nou , joi imi face ziua mai buna si viata mai buna.

Joi , joi , joi.

j.

 

Leave a comment

Filed under abandon, bloggerit, copilarii, eye contact, femei, noi, oameni, seara, spirit, vant, Viata, Zambet

Superb.

Da , totul e superb. Extraordinar. Genial. Briliant.

Sa zicem ca anul scolar a inceput destul de bine . De fapt , daca stau sa ma gandesc bine , anul nu a inceput atat de bine , doar ca zilele astea sunt extraordinare.

Am implinit , in fine , 17 ani. Varsta care ma speria , care imi parea o bariera psihologica pentru a mai putea trai cu aceeasi intensitate. Dar asta a fost ieri . De ieri , parca am renuntat la cateva prejudecati si copilarii de-ale mele si m-am lansat intr-un zbor de fluture. Ma surprind de fiecare data cand zambesc ,pentru ca zambesc prea des. Ma uimeste dezinvoltura pe care o arat in relatiile cu toti cei din jur , sunt vesela , dinamica si mai eu insami si mai hotarata ca niciodata.

Credeam ca e greu sa te arati exact asa cum esti . Dar e greu numai daca nu ai suficienta incredere in tine. Daca iti vei da seama cine esti , daca iti vei da seama ca iti place cine esti  , daca te vei iubi asa cum esti , vei avea curajul sa fii tu si sa le arati si celorlalti cine esti tu , doar pentru ca esti tu si pentru ca cine te va vedea , te va urma iar cine va refuza sa te cunoasca , va fi pierderea sa.

Am 17 ani , invat la un liceu care ma dezamageste uneori , dar pe care il iubesc alteori , am 1.70 si ceva , ochi de culoarea alunelor de padure , am parul cret , imi plac blugii si uneori citesc ca o maniaca , sunt depresiva cand imi fac prea multe iluzii , cunosc mai multi oameni decat as fi crezut ca stiu de fapt , ma indragostesc repede de cine nu trebuie si uit foarte greu , nu-mi mai e frica de mine , traiesc si dansez pe ritmurile vietii si cred ca sunt indragostita.

De viata. M-am reindragostit de viata. Ma obisnuiesc sa fiu fericita din nimicuri si cu zambetul pe buze din orice prostie. Cred ca asa mi-e cel mai bine. Daca nu ar fi asa , probabil ca m-as reinchide intr-o carapace si as suferi prosteste din motive irationale pentru care m-as mira mai tarziu.

Sunt doi oameni care au trecut la un moment dat prin viata mea si carora as vrea sa  le multumesc , dar stiu ca nu o sa fac asta. Am sa le dedic totusi cateva randuri pentru ca [pur si simplu mi-au schimbat viata, mi-au aratat diferentele dintre aparenta si esenta si mi-au aratat ca o data ce reusesti sa treci peste , e mult mai usor , ca e mai usor fara sa ti pese .

Sunt un om fericit. Indragostita de viata , vesela , dinamica .

si azi , mai sunt si M.J.

J.

Leave a comment

Filed under bloggerit, blower's daughter, destin, diverse, drog, Eu, euforie, experiente, fericire, inspirational, maine, Rus, Zambet

10 / 16

nu e vorba de ceva gen 9/11. e ceva mult mai simplu , mai real si tangibil , cel putin in sectorul meu de varsta.

Sa zicem ca se apropie 9/ 23.  11/17 e mult mai precis. Ce inseamna toate astea?

Inseamna ca eu , trec de perioada aia 10/ 16 , cand totul e permis , totul e liber , totul e frumos , lipsit de griji , fantastic , euforic si ajung la 11/17 care pare inca de la inceput gri , sufocant si plin de neajunsuri.

E greu de explicat de ce mi se pare o diferenta uriasa de la clasa a 10 a si 16 ani , la clasa a 11 a si 17 ani. Poate pentru ca am complexe de batranete. E posibil. Poate pentru ca intotdeauna cei care erau a 11 a sau mai sus , erau oamenii to look up to .

Ieri am zis ceva care m-a socat pe masura ce rosteam cuvintele respective , tocmai prin veridicitatea afirmatiei : ” La anul pe vremea asta , o sa fac scoala de soferi “.  Completez spunand ca la anul pe vremea asta o sa am aproape 18 ani. Aproape majora. Atunci cat de tare ma voi speria? Cat de tare voi resimti panica existentei mele limitate si a anilor care refuza sa-mi ofere mai mult?

Toti oamenii pe care ii cunosc aveau dreptul efectiv de a implini 18 ani , a deveni majori , a da bacul si a zbura spre alte lumi si a uita de mine. Eu nu. Eu nu.

Ma sperii de mine , de realizarile mele de pana acum , de nimicul in care ma complac zilnic.

Si-mi privesc viitorul si ma ingrozesc caci nu vad nimic. E posibil sa vad un Big Ben , poate Brooklyn Bridge , poate doar Casa Poporului in timp ce studiez teoria infailibilului nimic.

Pe 23 septembrie imbatranesc. Se duc clipele mele de glorie , sau poate doar incep altele.

a fost o vara calda plina de nebunii temporare , iubiri mai mult sau mai putin pasionale , excursii foarte sau foarte foarte reusite , discutii reusite , intalniri cu oameni de care mi-era dor , dar toate se termina acum.

Pentru mine , anul asta va fi chiar mai greu decat clasa a 12 a. Sunt perfect constienta de asta si incerc sa realizez ca totul depinde numai si numai de mine.  Vreau si voi putea sa reusesc. Viata mea depinde de asta. Voi imbatrani cu satisfactia ca am reusit ceva pana acum , ceva mic , dar e primul meu pas catre eliberarea de normal , de cunoscut , primul pas catre implinirea mea ca om.

Pentru cei ce nu au vazut urmatorul clip , va sugerez sa-i dati un play. E unul dintre cele mai tari speech-uri pe care le-am vazut vreodata si pe care mi l -a aratat prima oara Paul.

I don’t know what to say really.
Three minutes
to the biggest battle of our professional lives
all comes down to today.
Either
we heal
as a team
or we are going to crumble.
Inch by inch
play by play
till we’re finished.
We are in hell right now, gentlemen
believe me
and
we can stay here
and get the shit kicked out of us
or
we can fight our way
back into the light.
We can climb out of hell.
One inch, at a time.

Now I can’t do it for you.
I’m too old.
I look around and I see these young faces
and I think
I mean
I made every wrong choice a middle age man could make.
I uh….
I pissed away all my money
believe it or not.
I chased off
anyone who has ever loved me.
And lately,
I can’t even stand the face I see in the mirror.

You know when you get old in life
things get taken from you.
That’s, that’s part of life.
But,
you only learn that when you start losing stuff.
You find out that life is just a game of inches.
So is football.
Because in either game
life or football
the margin for error is so small.
I mean
one half step too late or to early
you don’t quite make it.
One half second too slow or too fast
and you don’t quite catch it.
The inches we need are everywhere around us.
They are in ever break of the game
every minute, every second.

On this team, we fight for that inch
On this team, we tear ourselves, and everyone around us
to pieces for that inch.
We CLAW with our finger nails for that inch.
Cause we know
when we add up all those inches
that’s going to make the fucking difference
between WINNING and LOSING
between LIVING and DYING.

I’ll tell you this
in any fight
it is the guy who is willing to die
who is going to win that inch.
And I know
if I am going to have any life anymore
it is because, I am still willing to fight, and die for that inch
because that is what LIVING is.
The six inches in front of your face.

Now I can’t make you do it.
You gotta look at the guy next to you.
Look into his eyes.
Now I think you are going to see a guy who will go that inch with you.
You are going to see a guy
who will sacrifice himself for this team
because he knows when it comes down to it,
you are gonna do the same thing for him.

That’s a team, gentlemen
and either we heal now, as a team,
or we will die as individuals.
That’s football guys.
That’s all it is.
Now, whattaya gonna do?

Mentionez ca transcrierea am luat-o de aici.

O zi buna , multe sperante si mult curaj.

J.

1 Comment

Filed under al pacino, bloggerit, blower's daughter, copilarii, cursuri, diverse, Eu, experiente, filme, inspirational, maine, oameni, paul, romania, Viata

Twilight

I wasn’t planning to post again , but since i ran into some nice music I had to share it . But then suddenly it popped:

http://soupalaxy.wordpress.com/2009/06/19/my-wife-is-obsessed-with-twilight-and-for-good-reason/

Nu stiu cum am dat de asta , chiar nu stiu , dar o postare despre Twilight … I could feel it coming. Stiam ca nu ma voi putea abtine , chiar simteam asta de multa vreme. Dar cand am vazut post-ul acestui tip , am ras cu gura pana la urechi. A venit momentul acela: Let’s just talk about twilight.

So… Isteria-mania , supermegaobsesia Twilight  cu The Cullens and of course , Robert Pattinson , like OMG.

Eu habar nu aveam nimic despre toata chestia asta , vad ca in state cartile erau populare dinainte de a aparea filmul , dar presupun ca daca nu era ceva care sa dea semne de popularitate , nu mai iesea tot tambalaul asta.

Iar acum  , let’s begin the journey : Cartile. Oh , da cartile. Sunt foarte …aaa… pasionante?!? Nu stiu cum sa zic , ce sa zic , sunt asa , niste carti gen Harry Potter , doar ca Harry Potter din ce-mi aduc eu aminte erau mult mai bine scrise , mai ales in varianta originala , in engleza. Am citit Twilight in engleza. Vaaaai , dar nu am mai dat de niste replici asa de puerile de cand scriam eu prin clasa a6 a. Si totusi , e foarte captivanta povestea. Cum spuneam intr-un alt post : povestea de dragoste dintre un om si un vampir reprezinta un fel de chestie inedita si foarte atractiva , avand in vedere predispozitia firii noastre umane spre magic , imposibil si tot felul de chestii de genul asta. Care e ideea: Edward , un fel de zeitate masculina , idealul de mascul , gentleman , dragut si vampir pe deasupra , se indragosteste de Bella , tipa total neinteresanta care are parintii divortati si se muta cu tatal ei , e extrem de neindemanatica  si e prietena cu un viitor varcolac [ see , i told you about the magic]. Mda , pe parcurs , cuplul evolueaza foarte interesant in timp ce se lupta cu vampiri din categoria railor , daca nu am precizat , astia sunt vegetarieni si au conceptii bine definite despre viata , ea se indragosgteste si de varcolac , apoi fac tot felul de chestii goi pe o insula [ ca in eliade , exact ca in eliade!]  inclusiv un copil care are puteri magice , evident , apoi ea devine vampir si varcolacu se indragosteste de fata ei , apoi urmeaza o lupta mare , apoi toata lumea traieste fericita pana la adanci batraneti.

Am scris toata chestia asta asa , una dupa alta , pentru ca asa sunt cartile cand le citesti , sunt facute sa fie captivante si sa nu le lasi din mana si sa ramai doar asa , cu o parte mica , un fel de rezumat , ceva de genul : Edward , oh edward , vreau si eu un edward:X:X. Nu de alta , dar nu cred ca baietii sunt prea entuziasmati de film , cel putin sper , cu toate ca actrita e dragutica [ mi-a placut mult mai mult in In the land of women , desi joaca “Bella” destul de bine] , sau de carte …

E un material bun pentru oamenii cam de 14 ani in sus , dar mi se pare absolut fantastic ca tipu asta are o nevasta care i zice “Why can’t you be like Edward, you jerk?” . Cum ma , sa fii om mare:> si sa citesti twilight si sa-ti intrebi sotul why can’t you be like edward?

Cat despre film. Daca acele carti sunt kind of lame , apai filmul este super-lame. Da recunosc ca l-am vazut de hmm… 6-7 ori. Din care : prima oara sub influneta unor persoane care ziceau ca e , oau , lovely si eu am remarcat replicile stupide din prima si ma amuzam , a 2 a oara l-am urmarit cu atentie ca sa vad exact care-i faza si de ce nu ar trebui sa il consider comedie / f. prost , a 3 a oara le-am aratat prietenilor cel mai stupid film din univers , a 4 a si a 5 a oara am facut concurs de replici si nu ne uitam decat pana la faza cu baseball-ul , a 6 a sau a 7 a cat o fi fost am fost la cinema si am enervat o sala intreaga , muhahaha , evil us. Am ras de am bagat sala in sperieti. Dar asta nu ma face o obsedata . Ma face … obsedata de panarama? Nu stiu. Oricum , filmul este absolut genial daca ai o zi proasta si nu stii cum sa te inveselesti. Are replici de genul:

”  How old are you?”     “17.”   ” How long have you been 17?”  “A while…” [ are 100 de ani fata mea , you’re dating a really , really old man , you gerontophile ]

” are you afraid” – aici sunt 2 faze , una cand ii zice ” no” si apoi ii zice ” i am only afraid of losing you ” , dupa ce in prealabil tipu aruncase cu copaci in diferite directii.

ah , dar favoritele mele sunt:

But then ask me the most basic question , what do we eat? [ dupa cum spuneam , sunt vegetarieni si mananca ursi grizzly , caprioare & others , orice , mai putin oameni ]

I am the world’s most dangerous predator! [ mrrr , baby ]

Si mai era una cu … ceva de genul ” Everything about me invites you in : my voice , my skin , even my smell ” [ de unde tragem concluzia ca tipu a auzit de sapun si produse de igiena corporala , e un metrosexual daca ne gandim bine . ]

Did i mention the guy actually sparkles in the sun? He actually has a diamond skin . Care e mai dura decat granitul / otelul / plumbul , un metal nu mai stiu care. El este the iron-man , care straluceste si face reclama la pasta de dinti si gel de dus.

Probabil ca na , nu as baga in seama filmul sau cartile si nu as simti nevoia sa comentez pe tema asta daca nu ar avea toata lumea o obsesie pe chestia asta . People , what’s wrong with you? Eu stiu ca e o poveste de dragoste si … nu stiu , e dulce si tot felul de chestii , dar de ce nu vede nimeni ridicolul situatiei? cu padurile alea si replicile de 2 bani in context , cu “this is the skin of a killer bella ” , cu tipu care se catara in copaci si asculta debussy , cu pitziponc-ul care zice ” it’s la push baby , la push ” . E penibil. E… Nu stiu . Bun pentru cand esti beat si deprimat ca te-a lasat prietena / prietenul. Sau nu stiu.

Oricum , nu vad un ideal in toata povestea asta cu feritu de vampirii care mananca oameni si povesti de dragoste si copii half-human si familii vampirice fericite. Mi se pare ca viata e mult mai faina asa , fara toate prostiile de genu si cum am mai zis , sunt unele filme despre viata asa cum e ea , fara chick-flick si fara vampiri si magie.

Adica la ce mi-ar trebui un vampir cand eu ma duc la mare ? Ar straluci toata ziua la soare , ar trebui sa ma plimb cu umbrela dupa mine .Ar fi chiar mai rau daca as fi vampir. Nici n-as putea sa ma bronezez! Si cah , ar trebui sa mananc caprioare si nu mi-ar mai placea ciocolata! si inghetata! ” and if you could live forever , what would you live for ? ” Dude , i don’t wanna live forever. imi ajunge liceul o singura data si toate celealte o singura data.

In conclusion , nu sunt genul : twilight sucks [ even if it sucks ] , fuck twilight. Twilight e asa … o mare prostie , dar nu pot sa zic ca ma opun vehement ideii , desi de cele mai multe ori ma enerveaza , pentru ca pur si simplu nu sunt o extremista. imi place ca stiu despre ce vorbesc adica sunt documentata pe subiect , deci nu pot zice ca am o parere preconceputa. Rob pattinson nu i vreo frumusete si nici edward cullen barbatul perfect.

Inainte sa inchei , tin sa precizez ca asta e doar parerea mea si ca nu blamez pe nimeni care a vazut filmul de 20 de mii de ori si e totally in love cu povestea si actorii.  doar , incercati sa vedeti replicile ca funny , o sa va dea o alta perspectiva , o sa redescoperiti filmul, o sa va reindragostiti :D.

don’t hate me , that’s just me.

J.

 

Later edit : Am uitat sa mentionez ca Edward umbla cu gulerul ridicat  si ca straluceste ca un diamant , deci ca un cristal tzvarovskii manca’tz’ash. Deci : edward e un manelist cocalar. :)) Still  in love?

1 Comment

Filed under article-type, bloggerit, filme, Mondene, tipic, twilight, Viata

Fara Branding , ramane Hanganu

No more tabere pentru mine anul asta. Anul trecut am fost plecata in … hm…3.  1 magica , 1 party-party , 1 mind-blowing-full-of-new-experiences. anul asta plec la mare. punct. cu hanganu , pe care am reusit in fine sa il cumintesc , asta insemnand ca omul a inteles in cele din urma ca atunci cand ii spui cuiva ca il iei la mare nu poti sa ii iei locurile ci poti doar sa ii garantezi camera pe care o vrea:). si o bere , la 2 litri pet , daca persoana iti face anumite favoruri:).

Sa pun la socoteala escapada in Control in Bucuresti , pe motiv de One World? Neah. Escapada la munte din august pe motiv de One World? Neah. Escapada la Brasov , posibila , pe motive de membership LMT? Neah.

Dar pot sa pun la socoteala tabara cu Hanganu , care devine un mit tot mai mare o data cu trecerea timpului : toata lumea vrea un loc , toti vor sa mearga chiar daca nu il cunosc pe Hanganu , el e tipu de gasca cu care vrea toata lumea sa mearga la mare , el e tipu care o sa aiba mare grija de copiii parintilor naivi.

🙂 Demitizare: cand Hanganu zice ca mergem neaparat o zi la Mamaia , asta inseamna ca este posibil sa… , cand tot el zice ca mergem impreuna in discoteca inseamna ca nu o sa mergem impreuna in discoteca , cand zice sa ne intoarcem la 3 cel tarziu inseamna ca putem sa ne intoarcem la 4 jumate ca sa plecam la 5 la rasarit , cand zice ca facem campionate de volei pe plaja inseamna ca o sa vina si el intr-o zi si o sa se joace un pic cu noi. DAR , cand zice ca poate sa faca flotari in degete , omu chiar stie despre ce vorbeste [ am vazut cum si-o luau unii , la propriu si la figurat ,  pentru ca l-au provocat si au zis ca nu poate ].

Anul trecut am fost in Cehia , de 2 ori. Si la Branding. Ah Branding. Doamne , as da orice sa merg din nou acolo si sa ma cert cu educatoarele pe lectiile de love & life pe care voiam sa le predau la niste copii de clasa a 2 a .  Ooops:D. Si de fiecare data cand il vad pe Razvan sa bomban ca Mutley. Si sa cantam seara . Sa raman uimita de Marian Stas. Sa ma culc la 6 si sa fiu trezita de karatisti la 7 in fiecare zi , o saptamana intreaga. Sa fiu singura care reuseste cu succes sa il ocoleasca pe Fotescu.

Flashbacks come to me in waves. o vad pe arina desenand , pe cei de la advertising facandu-si reclama , pe paul in cearsaf spunandu-i lui razvan antena de la oricum , pe marian stas cu lumanari cumparate de la manastirea ciolanu , cafeaua de dimineata la magazinasele din fata taberei , Catalin Bradu Matase , pisoiul Lmt , Anca uimita ca ii stiam numele de familie si ca o consideram o legenda AES , why’s it all over? :-<.

Nu pot decat sa spun ca cei de la Comisia Europeana  au fost nebuni sa nu aprobe  proiectul anul asta, chit ca o sa se faca el in iarna. Intr-un fel ma oftic pe faptul ca anul asta e designed for older people : clasa a 12 a si in sus , dar poate ca de la anul se revine la conceptul , de la liceu in sus :). A fost cea mai pozitiva experienta din viata mea  , mi-a deschis atat de multe orizonturi si am devenit un cu totul si cu totul alt om dupa. Dar nu , nu devin sentimentala din nou.

Revin la Hanganu. Hanganu este un concept de tabara ideala unde tu faci ce vrei , parintii cred ca faci ce vor , Hanganu fiind punctul de legatura si cel care inlesneste toate astea.

Pana la urma cine nu vrea sa mearga sa stea la Costinesti pe bani putini , mancare buna , cu tranport ieftin asigurat si sa poata sa piarda noptile ca si cum ar fi venit fara sa fie in tabara acolo?  Geeks , i suppose.

Ah , costinesti . Tipi , multi tipi, tipi buni. Plaja de nudisti [ fara legatura cu cei mentionati anterior ].  Ti-ne-re-tu-lui. Ring. Silvicaaa. Ocolirea profesionista a Max-ului. White Horse . Rasarit pe plaja. Mansarde calde . Prietenele cu care sa razi pe plaja. Reduceri Euro26. Tipi:)). Straini :x.  [Care nu sunt cocalari si nu pipaie si te intreaba finut la ureche daca ai prieten sau isi poate permite:D.]

Da , costinesti. Fara Branding de vara anul asta , dar ramane Hanganu , berea promisa si marea.

Plec la mare ,

I gotta show some sort of happy-face , nice and lovely person , I can’t be dark and twisted these days.

But please , do stop the rain these days:D [ I’ll eventually ask for it ].

Fraierilor care stau acasa le urez vacanta placuta 😛

J.

Leave a comment

Filed under bloggerit, blower's daughter, BR, codecs, diverse, Eu, experiente, Imagini, lmt, oameni, paul, razvan, theo, vara, youth, Zambet

Enchanted. Or not.

Avand in vedere ca e vara si am mult , mult timp liber , am inceput sa revad anumite filme care nu-mi facusera vreo impresie deosebita si nu prea aveam de gand sa le revad decat daca sunt intr-o stare disperata.  Ca acum , de exemplu 🙂 [ nu mai merge bittorrent-ul si trebuie sa reinstalez windows-ul – pretty tough , right? ]

In seara asta am revazut Enchanted. Un film taaare dubios. Ai zice smecher la prima vedere , dar nu , nu e smecher , e o chestie tare dubioasa undeva intre desen si real-life , undeva intre reality si happily-ever-after , cu un final clasic : happy end , of course.

Now , my question is , de ce numai filmele astea au bafta in box-office? Si nu ma refer la desenele animate si la printese & stuff. Ma refer la filmele care se desfasoara ca un basm / telenovela , cunoscute ca fiind chick-flick .  Povestea vine cam asa : un tip cunoaste o tipa , se indragostesc , sau se urasc la inceput si apoi se indragostesc , apare tipa sau tipul naspa care le pune bete in roate sau unul dintre ei are intentii mai putin oneste pana sa se indragosteasca , apoi se afla adevarul si se pecetluieste totul cu un true love’s kiss , ca’n enchanted , sau o nunta , ca’n majoritatea filmelor de genul asta.

Lista de astfel de chestii poate fi extrem de lunga , inecepand de la Pretty Woman [ care e chiar dragut pentru ca e cu Richard Gere si Julia Roberts si e deschizator de drumuri in domeniul chick-flick ] pana la isteria Twilight [ care are un scenariu teribil de prost – pentru mine e comedie ] , isterie bazata probabil pe ineditul legaturii vampir-om , vai ce interesant ca se chinuie tipu sa nu o manance.

In toate chick-flickurile , se mai evidentiaza o categorie : cele care vor sa fie drame , a walk to remember , fiind cel mai elocvent exemplu . Prima oara cand am vazut filmul , am plans toata ziua. De precizat ca aveam vreo 12 ani. Momentan , reactia mea la film este : iar il dau astia la televizor?  De ce? Pana la urma , ati putea spune ca filmul este dragut si ca na are un story-line foarte dragut , cu fiica preotului si toate astea , dar sa fim seriosi. Cat de probabil e ca cel mai popular tip din liceu sa se indragosteasca de sufletul pur al fiicei preotului? Si sa o ia si de sotie? Ca apoi ea sa moara? Mda , stiu ca suna hope-crushing , dar that’s kind of it.

Un film  care mie imi place foarte mult este Cruel Intentions. Nu doar pentru ca actorii , sau mai bine zis Ryan phillipe e foarte bun , ci pentru ca si filmul e bine realizat , chit ca are acel ceva de chick flick , cum ca el se indragosteste de tipa pe care trebuie sa o seduca. Dar sfarsitul e destul de satisfacator.

Spre exemplu , in In the land of women , film perfect realist si foarte bine realizat , tipa are cancer , dar nu moare , tipul nu se impaca cu fosta prietena ca sa ramana happily ever after together , sau nu ramane cu tipa cu multi ani mai mare decat el si cu probleme in casnicie. Sau in Prime , cu Uma Thurman , femeia aia are ceva common sense si renunta la fiul psiholoagei. Sau in John Tucker Must Die , film pe care l-am vazut o singura data , intr-o dimineata de revelion , dupa o noapte nedormita si nu-mi aduc perfect aminte ce s-a intamplat , dar un lucru mi-e clar : tipa noua nu ramane cu cel mai sexy tip din liceu , ci ii pica cu tronc un tip pretty normal.

Ce am eu cu filmele astea? nimic special , poate doar revolta ca ne lasa fara ultima bucatica de ratiune pe care o avem si ne fac sa credem ca daca suntem tipa aia naspa si inchisa , sau tipul ala cu cosuri , nerdie style , o sa avem un happy ending. Well , get to real life folks! In real life this stuff just doesn’t exist , to quote Bella , cea mai cea , din filmul cel mai cel.

Pentru ca in viata reala , tipele care asteapta la km 6 nu vor fi niciodata intampinate de Richard Gere intr-o limuzina alba acasa la ele . Pentru ca in viata reala , nimeni nu isi pierde pantoful / telefonul la un bal ca apoi sa fie recunoscut dupa marime , pentru ca exista prea multa lume care poarta masura 38. Pentru ca frumusica liceului , desi e scorpie , ramane tot tipa aia super populara si plina de bani , chit ca se ratoieste la ea tocilara clasei.

N-ar fi mai bine sa ne impacam cu normalitatea? Sa ne complacem in mediocritate sociala , sau poate chiar si in ” true love” , pentru ca din mediocritate rasar cele mai puternice legaturi si cele mai “reale” . Restul e efemer si e ca o fatada a ceea ce e in interior. Viata nu e perfecta si tocmai imperfectiunea o face frumoasa, traibila. Daca toate ne-am primi , prin natura dorintelor noastre romantice si aiurea , printul calare pe cal alb , ni l-am mai dori? Probabil ca am cauta one night stand-uri , sau chestii asemanatoare. Asa ca da , mediocritatea conduce la inaltare , la renastere ca persoane si personalitati mai puternice , mai intelepte si mai realiste , rationale.

Nu stiu cat o sa vi se para ca se potriveste melodia , cert e ca mie imi place si mi se pare ca surprinde o varianta usor comica , dar foarte draguta asupra vietii:

Cantecul Bufonului

Sau Ceasornicarul , sau dragostea e o salata , cam toate surprind adevararuri , sau poate doar am facut eu o obsesie pe pitis si pe pasarea colibri.

Eu am renuntat la chick flicks. Not for me. Not anymore. Prefer sa ma uit la Basic Instinct 1 & 2 [ simt ca am multe de invatat de la femeia aia . muhahaha , cum ar zice puckboy :)) ] , la Cruel intentions 3  , la Grey’s sau Prison Break , la The life before her eyes si sa renunt la atatea cinderella story-uri si happy end-uri.

Viata ar fi mult mai urata fara Catherine Tramell in ea.

Sau fara Mama Vitrega. Sau fara mine :).

Let’s just say i’m dark and twisted , not the kind only happy in the sun , rather only happy when it rains.

J.

Leave a comment

Filed under article-type, bloggerit, diverse, experiente, filme, Imagini, love, Mondene, oameni, plictis, tipic, Viata

Not anymore.

Nu ma mai recunosc. O data cu schimbarea blog-ului , am si recitit cateva din post-urile mai vechi facute in format blogspot.

Unde sunt eu? Unde sunt eu visatoarea ? Unde sunt eu nonconformista? Unde sunt eu scriitoarea? Unde sunt eu care simt tot , vad tot , traiesc tot?

M-am pierdut.

Citesc zeci de bloguri si vad aceleasi fetite inocente , aceleasi randuri pline de incredere in viata , in lume , in tot ceea ce ne inconjoara si ma vad pe mine , dar nu aceeasi eu. Ele sunt eu , eu acum un an sau doi. Ele cred in printi calare pe cai albi , ele cred in prietenii care tin pentru totdeauna , ele cred in oameni fara defecte , in lumi perfecte , in teoria barbie si ken , in lumea care nu e aici.

si eu? That’s not me . Not anymore. Da , sunt visatoarea de atunci , dar revin cu picioarele pe pamant dupa 2 secunde de plutire printre nori. Pentru ca exista Barbie si Ken , dar Barbie e o pitipoanca , iar Ken un cocalar. Pentru ca Cenusareasa a ramas sa faca curat in casa mamei vitrege , iar printul s-a insurat cu una din surorile ei la balul la care Cenusareasa a fost cel mult , ospatarita.  Pentru ca nonconformistul este imediat catalogat ca fiind ciudat si oricat de nonconformist ar fi , el sufera in tacere , iar a 2 a zi apare cu o masca care iti spune cat de putin ii pasa. Si chiar nu ii pasa , in cea mai mare parte a timpului , doar ca a ajuns sa si dea seama ca tu nu trebuie sa afli cat de mult sau cat de putin ii pasa lui. Iar scriitoarea? Scriitoarea si-a pierdut inspiratia odata cu povestile , si-a pierdut spiritul pentru ca stie ca oricum orice ar scrie nu o sa ajunga sa fie tiparit vreodata , pentru ca substraturile sunt mult prea fine , pentru ca e prea mult de munca pentru o lume care nu citeste si care nu intelege.Si prietenii adevarati? Exista , doar ca e foarte greu sa ai parte de ei . Eu m-am inselat de prea multe ori , pentru ca nu stiam ce e aia. Acum , cand imi spune cineva : buna , ea / el e x , cea / cel mai buna/ bun prietena / prieten a mea / al meu , reactia mea e , hei buuna! , dar de fapt ma intreb care e definitia lor pentru asa ceva. Prietenele mele cele mai bune stiu ce e mai bine pentru mine si nu se bucura de raul meu niciodata. Prietenele mele cele mai bune ma chinuie daca e spre binele meu si nu ma flateaza doar ca sa ma simt bine. Reciproca este permanent valabila. Barbie si Cherry sau Noelle , sau cum le-o chema , not in my world anymore.

Iar omul? Omul a crescut. Omul nu mai vede doar roz. Omul nu mai crede ca totul e alb sau negru , stie ca nuanta e de obicei un gri inchis .

Nu , nu sunt pesimista. Putem sa-i spunem realism negativist. 🙂 Pentru ca pur si simplu asa stau lucrurile. Sunt optimista atunci cand e cazul si sufar atunci cand a fost cazul sa fiu optimista si optimismul mi-a fost inselat.Dar , let’s face it : that’s life. not pink.

Sunt cinica , rea , nesuferita , mi-a pierit ultima doza de nationalism / patriotism , fac discriminare pe tot felul de motive si de cele mai multe ori nu regret. Da stiu ca am scris ca eu cred in drepturile omului , dar imi pare rau : am fost furata si hartuita de catre majoritatea populatiei romaniei pe care o stim cu totii de cine e constituita.

Concluzia? mda. M-am schimbat. In bine sau in rau? Adevarul e undeva la mijloc. Cert e ca mie imi place si nu-mi place de mine. Uneori imi lipseste curajul , alteori imi lipseste increderea , dar are mereu legatura cu cineva intimidant . In rest : sunt un om care vorbeste in public fara teama , pe cand cel putin jumatate din populatia planetei ar prefera sa moara in loc sa faca asa ceva.

I am not the same. Not anymore. Should i regret it? No , not at all.

Meet the new bitch. me.

J.

Leave a comment

Filed under bloggerit, coruptie, diverse, Eu, experiente, romania, tampenii, venin, Viata

Leapsa de la Ralu



Deci , cum sta treaba :
Go to the 4th folder in your computer where you
store your pictures. Pick the 4th picture in that folder.
Explain the picture. Tag 4 people to do the same.

Poza este :
D:\coliva de sf andrei\SANY0004

  Ce reprezinta?
Pai , draga noastra profa de religie a facut coliva de 
Sf Andrei , iar aici sunt cateva din colegele mele [ care
nu prea au ce manca asa , acasa , de obicei ] , care se
bateau pe coliva , fix pe banca mea. Tin sa precizez
ca doar in clasa a9a se intamplau astfel de chestii ,
acum au inceput sa mai manance si acasa :)). Persoanele
din poza sunt de la dreapta la stanga : Biscu , Cristiana ,
Ana , Iuliana . Cristiana era cea mai nesatula din cate
se poate vedea :)).

Eram si eu candva boboaca. Acum sunt tare batrana…

Leapsa o sa o dau la 4 persoane imediat ce gasesc cele 4
persoane potrivite [ sau persoane care sa aiba blog si sa nu
fie oameni care nu ma cunosc gen Bucurenci :)) ]

Noapte buna!

Leave a comment

Filed under bloggerit, Eu, leapsa